„Săptămâna viitoare vom „regândi” Moldova”

interviu cu Natalia Gherman, negociatoare-şefă a RM pentru noul Acord de colaborare cu UE, viceministră a Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

- Au trecut peste două luni de la demararea, la 12 ianuarie, a negocierilor pentru semnarea Acordului de asociere RM-UE. Ce s-a întâmplat în răstimp?

- A fost o perioadă diplomatică foarte intensă, dar principalul eveniment s-a produs la 1-3 martie – este vorba de prima Misiune a UE de evaluare a stadiului nostru de pregătire pentru lansarea dialogului privind vizele. Obiectivul principal al acestui dialog, în conformitate cu Declaraţia comună RM-EU, adoptată la Consiliul de cooperare din 21 decembrie trecut, este interacţiunea dintre RM şi UE, dintre autorităţile noastre şi structurile respective ale Comisiei Europene, care în definitiv ar trebui să ne conducă gradual la liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii RM. Misiunea a fost invitată la câteva instituţii, ca să arătăm ce este deja realizat şi să nu lansăm dialogul de la zero. Totodată, au fost identificate domeniile în care mai avem încă foarte multe de făcut şi la care vom lucra în strânsă cooperare cu UE. Nouă, Externelor, ne revine coordonarea acestui dialog pe plan naţional.

- Ce va urma?

- Urmează lansarea procesului propriu-zis, care e planificată pentru 15 iunie, în cadrul Consiliului de Asociere RM-UE de la Luxemburg. Este îmbucurător faptul că au şi fost înregistrate anumite progrese pe plan intern, ceea ce înseamnă că nu vom porni chiar de la zero. Şi că vom lucra mai mult pe zonele problematice.

- Ce instituţii a vizitat Misiunea?

- Dialogul nostru se va desfăşura pe patru domenii: securitatea documentelor, migraţia ilegală şi readmisia, ordinea publică şi securitatea şi relaţiile externe. Astfel, Misiunea UE a vizitat Ministerul de Interne şi Biroul naţional de azil şi readmisie, precum şi Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Întreprinderea „Registru”, ultima fiind responsabilă pentru securitatea documentelor naţionale şi eliberarea paşapoartelor biometrice. Deocamdată, acestea nu se eliberează la scară naţională, dar Guvernul a şi adoptat decizia ca procesul să demareze la 1 ianuarie 2011. Misiunea a verificat în ce măsură putem respecta acest angajament şi s-a convins că posibilităţi există. Noutatea bună, confirmată în cadrul vizitei, e că vom fi ajutaţi de Comisia Europeană, care ne va oferi cel puţin două milioane de euro pentru procurarea echipamentului necesar atât la „Registru”, cât şi la punctele de trecere ale frontierei şi secţiile consulare ale misiunilor noastre diplomatice. Instituţiile implicate în acest dialog sunt însă mult mai multe – şi Ministerul Justiţiei, şi CCCEC, şi Serviciul Grăniceri. Cadrul de activitate e foarte larg.

- Cum va fi securizată frontiera? Atât cea cu Ucraina, cât şi cea cu România?

- Prima este extrem de problematică pentru că include şi segmentul transnistrean, de peste 400 km lungime. Aici vom conta foarte mult pe implicarea colegilor din EUBAM. Am şi discutat cu ei despre posibilitatea de a institui nişte unităţi de control mobile în interiorul RM deja, care să patruleze de-a lungul acestui segment. Este foarte greu de verificat traseele migranţilor ilegali, dar va trebui s-o facem. Contăm şi pe implicarea plenară a Serviciului de Grăniceri şi cel Vamal, care să fie conştiente că standardele de inter-operativitate cu serviciile similare ale UE trebuie respectate. Este vorba de schimbul de date, de echipamente şi chiar de pregătirea celor ce lucrează la punctele de trecere. În aceste sens, am şi început să colaborăm cu FRONTEX – Agenţia europeană pentru managementul cooperării operaţionale la frontierele externe ale statelor membre ale UE – şi deja participăm la operaţiuni comune de instruire, grănicerii noştri beneficiind de posibilităţi de asistenţă oferite de această agenţie ţărilor nemembre al UE. Un alt rol important îl are colaborarea cu Interpolul. Sigur, mai avem multe de făcut în ceea ce priveşte ajustarea cadrului legislativ – de exemplu, urmează să adoptăm Strategia Naţională Anticorupţie, căci securizarea frontierei înseamnă şi excluderea corupţiei din sistem. Sper însă că vom reuşi, pentru că există multă voinţă politică, iar scopul nostru e să nu pierdem timpul în zadar. Vă aduc doar un exemplu: în cadrul vizitei Misiunii UE, le-am prezentat experţilor un chestionar de autoevaluare a nivelului nostru de pregătire, pe care l-au completat responsabilii din toate instituţiile vizate. Nu a fost o inovaţie – am făcut chestionarul după modelul ţărilor din Balcanii de Vest, care deja au parcurs acest drum. Dar acest exerciţiu de autoevaluare voluntară a fost extrem de apreciat de partenerii noştri din UE. Pentru că, de fapt, chestionarul în cauză e acea „foaie de parcurs” pe care Balcanii de Vest au primit-o în momentul când se aflau deja într-un stadiu avansat al dialogului privind liberalizarea regimului de vize. Şi sperăm că, după 15 iunie, când vom purcede la lichidarea lacunelor, vom putea şi noi vorbi despre o foaie de parcurs pentru RM, cu termene stricte şi concrete.

- Apropo, unul dintre colegii mei de la ziar este ferm convins că, din 1 ianuarie 2011, va putea merge fără viză în Europa. Este realist un asemenea termen?

- Cred că este şi devreme, şi contraproductiv să vorbim de termene. Există etape obligatorii pe care suntem datori să le parcurgem şi criterii pe care să le îndeplinim cu bună-credinţă. Lansarea dialogului, identificarea lacunelor şi a deficienţelor, alocarea resurselor – toate acestea sunt etape „clasice” pe care le-au parcurs ţările ce au iniţiat dialogul privind vizele cu UE, şi noi nu vom „sări” peste vreuna din ele. Important e să parcurgem acest drum cât mai repede şi cât mai eficient, apelând şi la experienţa ţărilor din vecinătate. Din fericire, există voinţa politică necesară.

- Ar putea declanşarea unei noi campanii electorale să constituie o piedică?

- Tot ce se face în cadrul acestui dialog privind vizele sunt reforme necesare indiferent de situaţia politică, în cadrul sau în afara unei campanii electorale. Sunt elemente-cheie în baza cărora va fi apreciat angajamentul european al RM. Dacă alegerile se declanşează, dacă acestea au loc conform standardelor democratice şi europene – şi acesta este un criteriu important pentru decizia UE privind vizele. Pentru că şi un domeniu atât de general, la prima vedere, cum sunt drepturile omului, contează aici. Am fost întrebaţi, bunăoară, dacă toţi cetăţenii RM, indiferent de apartenenţa lor etnică sau religioasă, au aceleaşi drepturi la obţinerea paşapoartelor biometrice, a certificatele de naştere etc. Din fericire, răspunsul nostru e afirmativ – în RM legislaţia existentă în acest sens este foarte bună şi funcţionează eficient.

- Totuşi, vestea despre referendumul privind modificarea Constituţiei, anunţată de liderii AIE la 9 martie, a venit exact în zilele în care, împreună cu dl ministru de Externe, Iurie Leancă, vă aflaţi într-un turneu prin ţările nordice. A fost acest subiect abordat în cadrul întrevederilor pe care le-aţi avut în cele trei capitale?

- Sigur, am discutat şi acest lucru, inclusiv recomandările Comisiei de la Veneţia, cu partenerii noştri din UE, care ne-au fost alături încă din prima zi de la învestirea acestui guvern şi care, acum poate mai mult decât oricând, urmăresc foarte atent ceea ce se întâmplă în RM. Speranţa lor e că discuţiile vor avea loc într-o formă deschisă, transparentă, cu consultarea societăţii civile şi că acest fapt va contribui la stabilizarea situaţiei interne din RM, indiferent care va fi decizia finală.

- Prin ce sunt importante aceste contacte cu ţări ca Suedia, Finlanda sau Norvegia care, apropo, nefiind membră a UE, a anunţat că este dispusă să semneze cu Chişinăul un Acord de facilitare a regimului de vize?

- Cu Norvegia lucrurile sunt simple: în 2007 am semnat Acordul de facilitare a regimului de vize cu UE, implicit, cu cele 27 de ţări-membre. Aşa cum Norvegia nu este parte a Uniunii, dar Acordul-cadru negociat cu UE este deplin aplicabil şi pentru Regatul Norvegiei, s-a decis să semnăm acelaşi acord cu Oslo. Apropo, şi modul în care funcţionează Acordurile de vize şi cel de readmisie de asemenea e parte componentă a dialogului cu UE privind vizele. Pentru că noi încercăm să obţinem un regim liberalizat, dar, în paralel, UE facilitează procedura de eliberare a vizelor pentru cetăţenii RM. În aprilie, va intra în vigoare Codul comun al UE de eliberare a vizelor pentru ţările-terţe, şi care prevede uniformizarea procedurii de eliberare a vizelor inclusiv pentru cetăţenii noştri. Sper să fie un Cod funcţional.

Cât priveşte relaţia noastră cu cele trei ţări nordice, cred că nu voi greşi dacă voi spune că aici există o ciudată, poate, „relaţie de dragoste”, care însă pe noi ne bucură foarte mult. Am beneficiat de o deschidere fără precedent faţă de noi din partea celor trei capitale, care ne susţin pe multiple căi şi care sunt printre puţinele ţări care se pronunţă insistent şi ferm pentru extinderea UE spre Est, unde ne văd pe noi şi pe vecinii noştri ucraineni, ca potenţiali candidaţi. În acelaşi timp, aceste ţări sunt donatori deja tradiţionali pentru RM – cu Suedia, bunăoară, implementăm un program interguvernamental de cooperare, în baza unei strategii ce se negociază la fiecare trei ani, cu identificarea domeniilor-cheie. În ciclul actual existent, Suedia oferă RM un suport anual de 11 milioane de euro pentru proiecte şi programe. În aprilie, vom începe negocierea unui nou ciclu tri-anual şi, pentru prima dată, vom încerca să introducem ca un element separat privind consolidarea capacităţilor RM pentru dezvoltarea comerţului. Vorba e că, pe parcursul anului curent, vom începe negocierea privind crearea unei zone de liber schimb dintre RM şi UE, şi orice suport în promovarea comerţului, pe diferite domenii, ne va fi foarte util. Mai ales că va veni din partea unei ţări care promovează comerţul liber, are o experienţă bogată în acest sens şi, cel mai important, este gata să ne susţină cu fonduri solide.

- Apropo de fonduri. Miercurea viitoare, pe 24 martie, la Bruxelles va avea loc o mare conferinţă a donatorilor pentru RM. Ce se aşteaptă de la ea?

- De fapt, săptămâna viitoare poate fi numită o săptămână a Moldovei la Bruxelles, unde se va afla, cel puţin, o jumătate din Cabinetul de miniştri de la Chişinău, în frunte cu prim-ministrul Vlad Filat. Timp de câteva zile vor avea loc mai multe evenimente, cel mai important fiind acest grup Consultativ al Donatorilor. Discuţiile vor fi purtate între RM, Banca Mondială şi conducerea europeană. În cadrul forului vom prezenta viziunea noastră asupra dezvoltării ulterioare a RM, a domeniilor prioritare pentru promovarea reformelor, a programelor naţionale strategice pe care le-am adoptat. Unul dintre acestea este Programul Măsurilor Anticriză – încercăm să depăşim această situaţie şi să facem planuri strategice pentru, cel puţin, patru ani înainte, identificând totodată şi proiecte prioritare pe care să le prezentăm partenerilor de dezvoltare şi care vor ţine de domeniul energetic, de infrastructură, sănătate, mediu, bună-guvernare etc.

- Ce şanse de a obţine aceşti bani există?

- Pentru anumite proiecte şi programe deja avem fonduri obţinute de la donatorii noştri tradiţionali, Banca Mondială, Comisia Europeană, ţările nordice. Pentru alte domenii vom prezenta necesităţile şi vom încerca să angajăm Comunitatea Partenerilor de dezvoltare în identificarea fondurilor importante. Este vorba atât de asistenţă macro-financiară şi suport bugetar, cât şi de finanţarea proiectelor foarte concrete. Am pregătit şi un material care conţine liniile directorii ale programul de dezvoltare pentru următorii patru ani şi anumite estimări privind costurile acestor proiecte pe domeniile principale de reformă. Documentul a fost deja trimis pe adresa partenerilor pentru dezvoltare, este plasat pe site-ul Guvernului şi pe cele ale Comisiei Europene şi Băncii Mondiale. La elaborarea acestui document am consultat şi societatea civilă din RM care a contribuit cu foarte multe idei utile.

- Ce altceva se va mai întâmpla în „săptămâna Moldovei la Bruxelles”?

- Pe lângă această conferinţă, pentru 25 martie, am pregătit un program foarte intens de întrevederi cu noii comisari europeni pentru dl prim-ministru şi ceilalţi membri ai guvernului. Ne vom întâlni cel puţin cu şapte-opt comisari pe domenii importante – între care comisarii pentru energetică, pentru vecinătate şi extindere, pentru dezvoltarea regională, pentru justiţie şi afaceri interne -, ceea ce este important în contextul lansării dialogului privind vizele. De asemenea, ne bucură faptul că a fost confirmată întâlnirea dlui Filat cu dl Barroso, preşedintele Comisiei Europene, şi cu dl Buzek, preşedintele Parlamentului European. Apoi, pe 25 şi 26 martie, se va desfăşura a doua rundă de negocieri a Acordului de Asociere. Mă voi afla timp de două zile în negocieri cu echipa noastră de negociatori, compusă din reprezentanţii mai multor ministere, departamente, agenţii implicate în proces. Suntem bine pregătiţi pentru cea de a doua rundă, inclusiv pentru că, de la 12 ianuarie încoace, am avut foarte multe videoconferinţe cu experţii UE pe diferite domenii şi segmente, plus am făcut schimb de opinii în formă scrisă. Nu mi-e teamă să spun că am avansat considerabil, pentru că zilnic am discutat subiecte sensibile, negociatorii de ambele părţi se vedeau aproape zilnic la faţă, în cadrul acelor videoconferinţe, făceau schimb de opinii. Deja putem constata că, pe câteva segmente, capitole şi subcapitole, suntem aproape de finalizarea negocierilor. Au fost domenii unde nu au fost depistate multe divergenţe şi ca abordare, şi ca importanţă de preluare a Acquis-ului comunitar. Cele mai multe subcapitole au fost închise, până la finalizarea negocierilor privind Acordul de asociere în întregime, în grupul de lucru numărul patru, „contacte interumane”, acolo unde este vorba de educaţie, politică de tineret, societate informaţională, ştiinţă şi inovaţii, şi societate civilă. Este grupul condus de Loretta Handrabura, viceministră a Educaţiei.

- Şi mai greu unde merge?

- Mai greu o să meargă, bănuiesc, în grupul de lucru sectorial, pentru că noi abia suntem la etapa de pregătire a negocierilor pentru Acordul Cuprinzător de Liber Schimb. Acolo, trebuie să constatăm obiectiv unde ne aflăm în mai multe domenii şi sectoare conexe. Trebuie să vedem ce înseamnă pentru noi preluarea Acquis-ului, mai ales atunci când e vorba de agricultură, regulile de origine, normele sanitare. Va mai trebui să găzduim încă mai multe misiuni de evaluare înainte de lansarea Zonei de liber schimb. Pentru mai multe domenii, nu exclud, va trebui să negociem o perioadă de tranziţie, pentru că nu vom fi în stare să aplicăm imediat Acordul.

- Dar dacă nu convingem misiunile de evaluare?

- Va trebui s-o facem! Cu condiţia să schimbăm baza legislativă, să aducem programele şi proiectele de asistenţă în sectoarele care, deocamdată, sunt mai puţin dezvoltate şi mai puţin compatibile şi, în cele din urmă, să aducem investiţii străine, europene, în aceste domenii, pentru a le modifica, a le moderniza şi a le face mult mai compatibile cu cerinţele UE. Este un proces mai îndelungat, dar nu înseamnă că vom negocia Acordul de Asociere la infinit, dimpotrivă, vom prelua standardele UE acolo unde putem face acest lucru şi vom negocia perioada de tranziţie acolo unde nu se poate de preluat chiar îndată. Nu va fi simplu, pentru că sunt extrem de multe elemente în cadrul acestui Acord… Există aşa-numitul mini-acord privind indicaţiile geografice – felul în care ne protejăm mărcile comerciale şi denumirea produselor noastre. Trebuie să liberalizăm şi sfera transporturilor, inclusiv a celui aerian, sunt multe domenii şi subdomenii care trebuie abordate în paralel. Dar sunt convinsă că, dacă vom munci şi vom fi corecţi cu noi înşine, ne va reuşi.

- Vă mulţumesc pentru interviu şi vă doresc succes!

Sorina Ştefârţă

Timpul

19 martie 2010

TAGURI: Constitutie, frontiera, interviu, Moldova, UE, vize