Avem nevoie de cuvinte noi

de Marian Voicu

12 august 2009

Avem nevoie de cuvinte noi. Cuvinte pe care sa le regăsim în noi.

Dar cum să o facem fără a fi patetici, sentiment dispreţuit de jurnalişti?

Ne regăsim cuvintele pe măsură ce ne regăsim pe noi înşine. România s-a pierdut în mlaştina subiectelor derizorii, a prezentului uitat a doua zi. Veţi spune ca aceasta este fiziologia firească a presei. Prezentul nostru este unul anistoric. Trebuie să căutăm în jurul României, la românii din jur, ca să înţelegem că există şi un altfel de prezent, unul care creşte din trecut.

De fapt, cuvintele noi sunt cuvinte regăsite, cuvinte vechi, cuvinte uitate, cuvinte nefolosite. Cuvintele trag după sine sufletele celor care le-au vorbit. Când uităm să le mai folosim, trecutul nostru dispare şi ne mankurtizăm.

Presa de limbă română din jurul Romaniei nu este doar o presă naţională, una paşoptistă. Este o presă legată firesc de nevoile neamului său. Prezentul este mult mai imperativ în Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria sau Bulgaria, pentru că românii din aceste teritorii joacă o miză istorică: propria existenţă.

Nu sunt cuvinte mari. Prezentul ne dă dreptate, din păcate: unul din cele patru dialecte ale limbii române va dispărea în următorii 20-30 de ani. Istroromâna mai este vorbită de circa 1500 de oameni şi este limba cea mai ameninţată cu dispariţia din Europa, conform UNESCO.

Românii din Valea Timocului nu au şcoli în limba lor şi nici slujbe religioase.

Paradoxal, acolo unde comunitatea este de 10 ori mai mică, dar recunoscută de stat, în Voievodina, elitele sunt vii şi conştiinţa naţională viguroasă.

Ĩn Ucraina, statul controlează cu o mână de fier presa românească. Cei 500.000 de români primesc din când în când ziare tipărite de oameni inimoşi, în tiraje confidenţiale.

Ĩn Ungaria, singurul ziar românesc nu va mai fi finanţat de stat, în urma unei interpretări mai mult decât discutabile a legii minorităţilor.

Ĩn Bulgaria nu există presă de limba română.

Ĩn fine, în Moldova presa a facut revoluţie. A intors democraţia de la groapă. De la groapa de unde votau morţii. Nu e uşor să faci presă peste Prut. Salariile sunt mici şi răngile comuniştilor sau ale mafiei te pot ajunge oriunde.

Presa din jurul Romaniei este privită de jurnaliştii din România ca o curiozitate de dincolo de istorie. O presă scrisă cu cuvinte româneşti, care vine din ţări vecine României. O curiozitate!!

Acest site este o platformă, un centru de resurse, un digest al presei de limbă română din jur.

Un loc în care să întâlnim persoane şi locuri noi, idealuri şi cuvinte noi. Contribuţiile sunt binevenite.

Publicaţia este editată de Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români, breaslă care încearcă să îi adune la un loc pe jurnaliştii din jurul României dar şi pe cei dinlăuntrul ei.

Până la urmă, suntem limba pe care o vorbim.

Avem nevoie de cuvinte noi.