Clasa politică onorată, Voivodina din nou dejucată

Prin adoptarea Legii privind Adunarea Naţională, Parlamentul Serbiei a devenit autonom şi independent, din punct de vedere economic, deoarece în viitor va avea buget propriu. Adoptată săptămâna trecută, în şedinţa extraordinară, Legea reglementează statutul şi funcţionarea Parlamentului. În cadrul dezbaterilor de trei zile, parlamentarii Serbiei au prezentat opinii pro şi contra prevederilor de Lege. Poziţia a afirmat că noua Lege reglementează locul şi rolul Adunării Naţionale în societate, iar opoziţia că aceasta nu aduce nimic nou şi bine şi că noutăţile sunt de natură protocolară. În fine, pentru Legea privind Adunarea Naţională au votat 127 de deputaţi, din cei 144 prezenţi, în timp ce 17 deputaţi, cei din Partidul Democrat al Serbiei, au fost împotrivă.

Ce prevede noua Lege privind Adunarea Naţională, de la care se aşteaptă să îmbunătăţească imaginea Parlamentului Serbiei?
În primul rând, activitatea celui mai înalt organism legislativ al ţării va fi finanţată, pentru prima dată, din propriul buget. De asemenea, deputaţii vor avea obligaţia să depună jurământul, în urma validării mandatelor, iar una dintre noutăţi este şi intonarea imnului de stat la începutul şi la sfârşitul sesiunilor ordinare, precum şi alinierea gărzii de onoare a Armatei Serbiei la intrarea în edificiul Parlamentului. În baza Legii adoptate, Adunarea Naţională va avea Colegiu în locul Preşedinţiei de până în prezent, iar şedinţele vor fi prezidate de vicepreşedintele Parlamentului, în cazul în care preşedintele este ocupat cu alte treburi, dar numai cu consinţământul şi împuternicirile preşedintelui Adunării. Colegiul va fi alcătuit din preşedintele şi vicepreşedinţii Adunării, precum şi din reprezentanţii grupurilor parlamentare.

Când este vorba de mandatele deputaţilor, proiectul Legii a stipulat ca deputatul să dispună liber de mandatul său, însă în cadrul dezbaterilor a fost adoptat amendamentul Partidului Liberal-Democrat, prin care a fost şters articolul 37 al Legii şi care a propus reglemenetarea mandatelor parlamentarilor pe motivul că, după cum a spus liderul P.L.D., Čedomir Jovanović, libertatea deputaţilor este o noţiune mult mai largă, decât este problema partidelor şi că aceasta este implicată şi influenţează toate celelalte libertăţi în societate. La problema mandatelor au reacţionat şi deputaţii radicali, care au apreciat că mandatele trebuie să aparţină partidului politic, care a candidat deputatul, deoarece niciodată nu se ştie ce va aduce ziua de mâine şi care dintre ,,rechini” va cumpăra vreun mandat! De altfel, problema mandatelor deputaţilor va fi reglementată printr-o lege nouă despre alegerea deputaţilor poporului, în care va fi stabilită şi situaţia salariilor acestora, în timp ce parlamentarii Serbiei vor obţine pensii în conformitate cu legea în vigoare. Aceasta înseamnă că deputaţii republicani nu vor fi trataţi în mod special, când este vorba de pensii, ci că îşi vor realiza aceste drepturi ca şi ceilalţi cetăţeni ai Serbiei.
Totodată, deputaţii se vor bucura şi în continuare de imunitate, în concordanţă cu Constituţia şi legea, astfel că nu pot fi traşi la răspundere pentru părerea exprimată sau votare. De asemenea, deputaţii nu-au voie să îndeplinească o altă funcţie publică sau îndeletnicire profesională incompatibilă cu funcţia de deputat.
Demn de menţionat că Legea privind Adunarea Naţională prevede şi obligaţia transmisiunilor la televiziune a şedinţelor Parlamentului.

Proiectul acestei Legi a fost propus Adunării spre adoptare de cei 128 de deputaţi de pe lista ,,Pentru Serbia europeană”, de deputaţii G 17 plus, precum şi de deputaţii coaliţiei Partidul Socialist al Serbiei – Serbia Unită – Partidul Pensionarilor Uniţi ai Serbiei şi de grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.
Incontestabil, Legea despre Adunarea Naţională a Republicii Serbia va obliga Guvernul să participe la sesiunile Adunării, deoarece fără un Parlament independent, puternic, cu autoritate, nu se poate edifica o societate democratică. Să adăugăm că Adunarea Serbiei este obligată să conformeze prevederile Regulamentului său cu această Lege, într-un termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a acesteia.
Să sperăm că adoptarea Legii privind Adunarea Naţională a Republicii Serbia va influenţa asupra eficienţei activităţii acesteia, deoarece de acum încolo deputaţii vor stabili priorităţile, iar una dintre acestea este şi funcţia de monitorizare, care va fi realizată cu ajutorul organismelor independente. Aceasta înseamnă nu numai adoptarea legilor, ci şi asigurarea implementării acestora.

În cadrul şedinţei extraordinare de săptămâna trecută a Parlamentului Serbiei, prima după vacanţa de iarnă, deputaţii au beneficiat de dreptul de a pune întrebări reprezentanţilor puterii. Astfel, deputaţii Ligii Social-Democraţilor Voivodinei au pus întrebări ministrului pentru Planul Naţional de Investiţii, Verica Kalanović, în legătură cu criteriile de aprobare şi repartizare a fondurilor din P.N.I. pe anul curent. Parlamentarii Ligii au precizat că Guvernul Voivodinei a propus mai mult de 200 de proiecte spre a fi finanţate din acest Plan şi că Ministerul, în fruntea căruia se află Kalanović, a încălcat Legea privind competenţele Voivodinei, deoarece nu a consultat Guvernul Provinciei în legătură cu proiectele care vor fi finanţate! Potrivit afirmărilor deputaţilor L.S.V., dintre proiectele propuse de Guvernul voivodinean, Ministerul pentru P.N.I. a aprobat doar 13 şi acestea nu corespund propunerilor Guvernului Voivodinei, nici în privinţa conţinutului, şi nici a calităţii acestora.
La repartizarea fondurilor din Planul Naţional de Investiţii a reacţionat zilele trecute şi Guvernul Voivodinei, printr-un comunicat, fiind nemulţumit de faptul că P.N.I. ocoleşte Voivodina, solicitând Guvernului Serbiei modificarea Hotărârii despre repartizarea şi utilizarea banilor destinaţi proiectelor din Planul Naţional de Investiţii.
Guvernul Pajtić a constatat că este inacceptabil ca din fondurile P.N.I. Voivodinei să-i revină doar 1,83 %, adăugând că Guvernul Provinciei a recomandat realizarea a 295 de proiecte în Voivodina şi că le-a propus în termenul prevăzut. Argumentul de esenţă al lui Bojan Pajtić şi al secretarilor voivodineni este că pe contul Provinciei Autonome Voivodina, din bugetul P.N.I., în mod nejust au fost calculate şi cele 4 miliarde de dinari, sumă care se investeşte în proiectul ,,Coridorul 10” şi ceea ce este deja prevăzut în bugetul de stat?!

Nemulţumiri la adresa Ministerului pentru Planul Naţional de Investiţii sosesc şi din comunele voivodinene.
De exemplu, conducerea oraşului Vârşeţ anunţă opinia publică, într-un comunicat, cu regret şi indignare, că şi anul acesta, ca şi anul trecut, Ministerul pentru P.N.I. a decis să nu aprobe comunei Vârşeţ nici un proiect! În comunicat se pune întrebarea: de ce ministrul Kalanović nu acordă atenţia cuvenită chiar nici Secţiei pentru copii de la Spitalul din Vârşeţ, şi nici proiectului de reconstruire şi electrificare a căii ferate pe relaţia Belgrad-Vârşeţ-Timişoara? În pofida dificultăţilor, vor fi realizate toate proiectele pe care puterea locală le-a promis cetăţenilor şi care se află în strategia dezvoltării Comunei Vârşeţ, se constată în comunicatul semnat de preşedintele Comunei Vârşeţ, Čedomir Živković.
În scopul depăşirii problemelor apărute, Guvernul Voivodinei solicită întrevederi şi discuţii cu premierul Mirko Cvetković şi cu ministrul Verica Kalanović. Dacă nu se va găsi o soluţie acceptabilă, se poate întâmpla ca armonia politică din cadrul coaliţiei de guvernământ în Serbia să fie din nou dereglată.
,,Asta nu rămâne aşa”- spunea bravul nostru coleg Teodor Munteanu.

Stela BARBU MARINA

Libertatea (Serbia)

7 martie 2010

TAGURI: buget, opinii, Serbia, voievodina