Creşterea alarmantă a deficitului de populaţie

În ultimii 17 ani Serbia înregistrează un excedent natural negativ de populaţie.

Începând din anul 1992, Serbia înregistrează un excedent natural negativ de populaţie, sau, zis mai pe înţelesul omului de rând, populaţia Serbiei în ultimele două decenii este într-o permanentă scădere. Conform datelor statistice publicate de revista “Demografski pregled”, populaţia Serbiei a scăzut în ultimii 17 ani cu 377.000 de oameni, o cifră care întrece numărul populaţiei, de exemplu al oraşelor Novi Sad şi Niş împreună. O astfel de evoluţie demografică negativă este îngrijorătoare, numărul naşterilor scade rapid în comparaţie cu numărul deceselor. Azi, de exemplu, în Serbia, sunt cu 193.000 de oameni mai puţini decât în ianurie anul 2000, an în care s-a înregistrat o scădere drastică a populaţiei.. Potrivit datelor publicate de aceeaşi revistă şi puse la dispoziţie de Institutul Republican de Statistică, se constată că şi rata migraţiilor a scăzut, deşi în anul 2000 aceasta a fost pozitivă – 68.000 de oameni, dar mai mică totuşi de patru ori în comparaţie cu discrepanţa enormă dintre naşteri şi decese.
Tot în revista “Demografski pregled”, publicată de Ministerul Muncii şi Politicii Sociale, în colaborare cu Centrul de Cercetări Demografice de pe lângă Institutul de Ştiinţe Sociale şi Societatea Demografică din Serbia, se consemnează că începând cu anul 2005 încoace, numărul deceselor trece cu mai bine de 30.000 numărul naşterilor. Un număr de oameni care atinge numărul populaţiei unor oraşe precum ar fi, de exemplu, Vârşeţul, Ruma sau Jagodina. Deşi în prima jumătate a anului 2008 a crescut numărul naşterilor, trebuie menţionat că în ultimii 17 ani numărul naşterilor a fost într-o permanentă scădere, şi că numărul deceselor a fost într-o permenentă creştere. Din totalul de 165 de comune (ca unităţi administrative) în 158 s-a înregistrat un excedent natural negativ de populaţie, respectiv de scădere a acesteia.
Doar comunele Zemun, Novi Sad, Bujanovac şi Sjenica au întegistrat o rată pozitivă în ceea ce priveşte excedentul natural al populaţiei, iar un procent mai mare al naşterilor decât cel obişnuit s-a înregistrat în comunele Preševo, Tutin şi Novi Pazar. Acestea sunt singurele comune care n-au înregistrat în ultimele două decenii un excedent natural negativ al populaţiei deşi în anul 2003 şi în unele dintre ele a scăzut brusc numărul naşterilor, dar nu în aşa măsură să fie depăşit de numărul deceselor. În ceea ce priveşte excedentul natural negativ de populaţie, respectiv de micşorare rapidă a numărului de locuitori, acest fenomen se înregistrează în 42 de comune-unităţi administrative şi în aceast grup se înscriu comunele “fruntaşe” Crna Trava, Žabari, Gadžin Han, iar experţii în probleme demografice avertizează asupra faptului în caz de continuare în acest ritm al fenomenului se ajunge la pericolul dispariţiei comunelor repsective de pe harta Serbiei, dar şi a altor comune mai târziu.
În demografie se poate considera că naţiunea care nu are o politică demografică adecvată care să realizeze un excedent natural pozitiv poate fi numită “naţiune sinucigaşă”. Măsurile socio-economice adecvate de protecţie socială reală şi bine dirijată, şi nu o politică demografică constrictivă şi aberantă, sunt soluţiile pentru realizarea unui spor natural adecvat al populaţiei. Clasa politică actuală a Serbiei nu prea are în vedere acest pericol care pândeşte viitorul ţării. Şi vom vedea din următoarele…

Număr mare de avorturi

După estimările responsabililor din cadrul Centrului Republican de Planificare a Familiei, în Serbia anual se fac între 150-220 de mii de avorturi. Din datele statistice existente reiese că fiecare a douăsprezecera femeie între 15 şi 49 de ani recurge la avort, iar din acest număr peste 90 la sută sunt femei mai în vârstă de 20 de ani şi care deja au unul sau mai mulţi copii. Specialiştii de la aceeaşi instituţie subliniază acest fenomen negativ prin fasptul că majoritatea femeilor nu practică o protecţie anticoncepţională eficace. Recugerea la avorturi mai are şi cauze economice, deoarece posibilităţile materiale nu oferă siguranţă tinerelor familii pentru a-şi putea întreţine copiii şi pentru a le asigura condiţiile minime necesare de creştere şi educare a lor. Avortul, de altfel, s-a legalizat în Serbia în anul 1969 şi de atunci numărul oficial de avorturi a crescut în fiecare an, fosta Iugoslavie numărându-se printre primele ţări din Europa la acest capitol. Dacă la numărul oficial se adaugă şi numărul de avorturi făcute ilegal situaţie este şi mai drastică.

Problema sarcinilor minore

O altă problemă, de altfel, foarte gravă, cu care se confruntă cadrele medicale, o constituie sarcinile la minore, respectiv la fete între 14 şi 18 ani. Şi la acest capitol ne numărăm în primele trei ţări din Europa. Prima este Marea Britanie cu aproximati 50 000 de sarcini minore, pe locul doi este România cu 29 000 de femei care devin mame înainte de a împlini vârsta de 19 ani, iar peste 18 000 de românce sub 19 ani fac avorturi în fiecare an.
Dr.Katarina Sedlecki, ginecolog şi şefa Centrului Republican pentru Planificarea Familiei, subliniază că dintrte 1.000 de fete din Serbia, între 15 şi 19 ani, cel puţin 50 rămân gravide, respectiv fiecare a 20 elevă din şcoala medie într-un an şcolar rămâne gravidă. De aici şi numărul de aproximativ 7.000 de minore care ne fixează pe locul trei în Europa la capitolul de gravide minore. Din acest număr mare de adolescente, mai bine de jumătate recurg la întreruperi de sarcină, dar tot mai multe tinere între 15 şi 16 ani doresc să nască. Astfel că numărul de naşteri minore de aproximativ 5.000 a depăşit, nu de mult, de exemplu, numărul de naşteri minore din anul 1950, când educaţia sexuală a tinerelor mame era aproape inexistentă, iar situaţia socială, economică, dar şi a sănătăţii publice era la un nivel foarte scăzut în urma celui de-al doile arăzboi mondial.
Problemele pe care le creează naşterile minore sunt multiple. În primul rând este vorba de o mentalitate păguboasă a părinţilor, dar şi a societăţii ca întreg. Adolescentele care nasc, cad într-o dizgraţie atât a familiei, cât şi a societăţii: sunt obligate să părăsească şcoala, de obicei sunt renegate de familie, iar partenerul cu care au rămas gravide nu prea mai vrea să audă de ele. Pe de altă parte, tinerele fete pun sănătate lor personală cât şi a noului născut în pericol, deoarece nici organismul lor nu este matur pentru a putea naşte, iar copilul născut suportă multe consecinţe din această cauză. Dr Neđo Čutura, ginecolog cu experinţă îndelungată la Clinica de ginecologie “Narodni front” din Belgrad, spune că adolescentele ar trebui să fie într-o permanentă supravegere medicală în timpul sarcinii, deoarece, din cauza organismului lor tânăr se poate ajunge la o serie de complicaţii care pun în pericol viaţa lor dar şi a fătului. În perioada aceasta tinerele au nevoie de un regim special de alimentaţie, dar şi de un tratament aparte pentru a evita declanşarea avortului spontan.
Alt pericol, mai ales în rândul tinderilor, este acela de infectare cu SIDA, deoarece se ştie că numărul mare de narcomani este tocmai în rândul tinerilor. Şi la acest capitol suntem printre primele ţări din regiune cu aproape o sută de mii de dependenţi de droguri.
Toate aceste probleme amintite, şi nerezolvate, duc la micşorarea rapidă a populaţiei Serbiei.

S.L.

Libertatea (Serbia)

2 noiembrie 2009

TAGURI: Serbia, social, studiu