O nouă dilemă politică: revizuirea Constituţiei

Proiectul textului revizuit al Legii Supreme ar putea fi definitivat săptămâna aceasta de către experţi, pentru ca săptămâna viitoare să fie prezentat spre examinare Comisiei lărgite de modificare a Constituţiei. Rămâne de văzut însă ce anume din ceea ce propun juriştii-constituţionalişti vor accepta partidele politice şi ce variantă va ajunge să fie dezbătută, pe articole, în parlament, pentru ca ulterior să fie scoasă la referendum, aşa cum au convenit, marţi, liderii AIE.

Până la 16 iunie va fi organizat un referendum prin care să fie validată o nouă Constituţie, iar actualul legislativ nu va mai fi dizolvat, respectiv, nu vor fi alegeri parlamentare anticipate, este decizia comună anunţată marţi de liderii partidelor din coaliţia de guvernare. În ceea ce priveşte mecanismul adoptării noii Constituţii, aceasta va fi votată, pe articole, de către parlament, după care va fi supusă, per ansamblu, unui referendum naţional.

Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, a declarat că anume în acest mod s-a procedat şi în anul 2000. Liderii AIE au spus că textul care va fi supus referendumului este parţial gata şi va fi prezentat în curând opiniei publice spre dezbateri. „Noua Constituţie va fi suficient de atractivă ca să fie susţinută de majoritatea populaţiei”, a menţionat liderul PD, Marian Lupu.

Decizia AIE a stârnit reacţii critice dure din partea opoziţiei parlamentare. PCRM a anunţat că va boicota şedinţele parlamentului şi va iniţia un referendum naţional privind acordarea votului de neîncredere actualei guvernări, pe care o acuză de încercarea de a „uzurpa puterea în stat”. Poziţia comuniştilor a fost enunţată miercuri de către deputaţii Igor Dodon şi Vadim Mişin, iar joi la rampă a ieşit, cu noi acuzaţii, Vladimir Voronin.

El a declarat că PCRM nu acceptă compromisuri şi că deputaţii comunişti vor reveni în sala de şedinţe a legislativului numai dacă AIE renunţă la ideea revizuirii Constituţiei prin referendum, se găseşte un consens în privinţa modificării doar a articolului 78 şi e stabilită data alegerilor anticipate. Reacţii critice, dar mai puţin virulente, au exprimat şi unele formaţiuni politice extraparlamentare, care spun că anticipatele ar fi fost singura soluţie oportună pentru depăşirea crizei politice. Doar PNL a declarat că salută decizia AIE, dar a avertizat că referendumul ar putea eşua din cauza pregătirii insuficiente.

Păreri diferite au şi analiştii independenţi. Directorul IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, salută o astfel de rezolvare a crizei politice şi constituţionale în care s-a pomenit RM, menţionând totodată că decizia comună a AIE este un test de unitate pentru coaliţie. „Cu siguranţă, avem nevoie de o nouă Constituţie, deoarece actuala este îmbibată cu imprecizii şi incoerenţe, şi, cu siguranţă, nu avem nevoie acum de alegeri anticipate.

Or, sondajele de opinie arată că şi cetăţenii sunt foarte rezervaţi faţă de ideea unui nou scrutin parlamentar”. Mai rezervat este directorul ADEPT, Igor Boţan. Potrivit lui, şansele de reuşită ale proiectului sunt de 50/50. „Cred că este foarte mare probabilitatea că acest proiect se va prăbuşi din lipsă de timp, pentru că e inimaginabil ca, timp de trei luni să fie elaborat un text, ca apoi să fie supus dezbaterilor şi acceptat de toţi cei din coaliţie”, a menţionat el pentru IPN.

Juristul Alexandru Arseni, membru al grupului de lucru pentru revizuirea Constituţiei, susţine că formula convenită de liderii AIE este o decizie politică, dar una perfect legală, care permite evitarea alegerilor anticipate. Aceasta este posibil însă cu condiţia ca noua Constituţie, validată prin referendum, să intre în vigoare până la 16 iunie. „Nu este încălcată legislaţia pentru că, la momentul când expiră un an de la dizolvarea fostului parlament, este deja în vigoare un act normativ nou de care se conduce statul. Astfel, se alege preşedintele ţării conform procedurii prevăzute de noua Constituţie, iar legislativul îşi continuă mandatul”, susţine Arseni.

Care va fi însă noua procedură nu se ştie deocamdată. Liderii AIE evită să se pronunţe în acest sens, lăsând să se înţeleagă că nu au încă o poziţie consolidată. Premierul Vlad Filat a precizat că referendumul pentru modificarea Constituţiei va fi desfăşurat numai dacă această iniţiativă va fi susţinută de partenerii externi ai RM. „Proiectul de modificare a Constituţiei, dar şi eventualele modificări la legislaţia electorală, vor fi în mod obligatoriu consultate cu Comisia de la Veneţia”, a spus Filat joi, la întrevederea cu ambasadorii statelor UE şi al SUA, acreditaţi în RM.

Amintim că sunt propuse redactări, ajustări şi modificări la 69 de articole din actuala Constituţie. Între altele, grupul de lucru recomandă schimbarea denumirii limbii de stat din art. 13 – din „moldovenească” în „română”, în timp ce unii politicieni vorbesc de variante de compromis gen „română (moldovenească)” sau excluderea acestei referiri din Constituţie. De asemenea, grupul de lucru propune ca în acest an şeful statului să fie ales de parlament prin majoritate simplă, lucru care să fie stipulat în capitolul Dispoziţii finale şi tranzitorii al Constituţiei, iar pe viitor, conform noii Legi, preşedintele să fie ales prin vot direct de către popor.

Alina Ţurcanu
11 martie 2010
www.timpul.md

TAGURI: Constitutie