Satul cu analfabeti

In timp ce Ministerul Educatiei implementeaza softuri educationale in scolile din republica, in satul Vulcanesti, Nisporeni, zeci de copii si maturi habar nu au ce-i acela un abecedar. Aici analfabetismul este transmis din generatie in generatie, iar cei care stiu a-si pune semnatura sunt considerati oameni carturari.
Gradinita „Romanita”, deschisa recent in aceasta localitate cu suportul Bancii Mondiale este, in acceptia satenilor si autoritatilor, un prim pas spre eradicarea necunoasterii.

„Invatatura te face om mare”

Printesa are 4 ani si, acum citeva luni, a venit pentru prima data la gradinita, impreuna cu sora sa mai mare Rodica. Cind parintii au decis sa le aduca la „Romanita”, fetele nu cunosteau deloc limba romina si conversau cu prietenii lor doar in limba materna – romani. In aceeasi situatie se aflau majoritatea copiilor de etnie roma din Vulcanesti. Educatoarele ne-au spus ca au avut de muncit foarte mult cu copiii nu doar sub aspect de instruire, dar si de deprinderi de viata. Unii dintre ei nu stiau nici macar a tine lingura atunci cind au venit la gradinita. Acum, la citeva luni de la deschiderea institutiei, ei pot deja numara si recita poezii in limba romina.

O alta fetita – Anisoara este mindria parintilor sai. La cei sapte ani pe care ii are este singurul membru al familiei care stie literele, ce-i drept, nu chiar pe toate, dar „ mai are cind le invata”, ne spune mama fetitei.

Chiar daca nu au avut ei insisi parte de carte, satenii de la Vulcanesti recunosc importanta invataturii. Parintii care-si aduc copiii la gradinita spun ca-si doresc un rost mai bun pentru copiii lor, iar invatatura este singura cale sa atinga acest scop.

„Daca as putea intoarce timpul inapoi, nu m-as mai marita la 15 ani si nu m-as lepada de scoala nici in ruptul capului”, spune Ludmila Caracuian, mama a patru copii, o femeie care nu stie nici a scrie, nici a citi. La fel ca si alte mame, Ludmila nu poate nici macar sa semneze pentru bonul de plata pentru gradinita, ne spune una dintre educatoare.

Si in familia Cobzari ambii parinti sunt nestiutori de carte, dar isi doresc ca macar cei patru copii ai lor sa poata invata. Cei doi soti nu au un loc de munca stabil si sunt nevoiti sa munceasca cu ziua prin satele vecine pentru a le asigura copiilor strictul necesar. Mezinii familiei frecventeaza gradinita chiar de la deschiderea acesteia si, potrivit mamei, se simt aici chiar mai bine decit acasa, asta pentru ca „sunt hraniti, tinuti la curat si invata poezii”. Florin, baiatul cel mare, nu a mers nicio zi la gradinita si nu stie deloc limba romina. Ca urmare, calea spre scoala ii este inchisa, asta deoarece instruirea se face exclusiv in limba romina. In situatia lui Florin se afla zeci de adolescenti romi, care nu au fost scolarizati nicio zi din viata lor pentru ca nu au avut posibilitatea sa invete limba de stat.

„Deschiderea gradinitei este un prim pas spre eradicarea nestiintei de carte la Vulcanesti. Totusi, problema este departe de a fi solutionata. Asta deoarece doar unul din patru copii de virsta prescolara frecventeaza gradinita. Ceilalti stau acasa ori sunt plecati peste hotare, acolo unde muncesc parintii lor”, ne-a spus Zinaida Triboi, directoarea institutiei.

Promovati din clasa in clasa chiar daca nu stiu a citi

Satul Vulcanesti este populat in proportie de 95 la suta de romi. Majoritatea celor peste 1500 de locuitori nu au stat nicio zi in bancile scolii. Pentru ca parintii lor migreaza permanent in cautarea unui loc de munca, cei mici nu se prea retin la gradinita sau la scoala – cel mult citeva luni pe an. In rest, sunt nevoiti sa invete o alta scoala – cum sa existe intr-o societate din care populatia roma este exclusa practic cu desavirsire.

Chiar daca in sat functioneaza de mai multi ani o scoala, copiii romi ajung cel mult in clasa a VI-a. In unele cazuri ei sunt promovati dintr-o clasa in alta fara sa stie nici macar a citi. In aceste conditii, multi sateni nu mai vad rostul studiilor. Fetele sunt si mai defavorizate in acest sens, asta deoarece cele mai multe se casatoresc inca din adolescenta si nu le mai arde de scoala. Studiile sociologice arata ca rezultatele scolare ale unui copil sunt direct influentate de nivelul de educatie al mamei. Avind in vedere numarul redus al fetelor rome care merg la scoala si care ajung la un nivel educational superior, perspectivele sunt extrem de intunecate.

„In scoala din Vulcanesti educatia se realizeaza fictiv, profesorii si invatatorii vin la scoala la un interval de doua, trei zile pe saptamana. Educatia se face de catre copii, profesorii deleaga unul dintre copiii prezenti sa se ocupe de educatia colegilor din clasa. Intr-un fel, cadrele didactice asteapta ca sa treaca ziua pentru a fi remunerati. Am intilnit copii inrolati in clasa a VI-a care nu cunosteau nici o litera. Parintii copiilor sunt foarte revoltati si nemultumiti de nivelul de educatie cit si de tratamentul indiferent al cadrelor didactice. Marea majoritate a populatiei nu stie sa scrie sau sa citeasca”, se arata intr-un raport realizat pentru UNFPA de catre Cosmina Novakovici, expert international in problematica romilor.

Scoala – in timpul liber de cersit

O familie numeroasa ce traieste in saracie, cum este cazul multor familii rome, reuseste cu greu sa acopere costurile ascunse ale educatiei. Imbracamintea, cartile, incaltamintea si alte lucruri de prima necesitate pentru un elev sunt deseori prea scumpe pentru aceste familii, fiind pentru ei mai degraba obiecte de lux. In familiile fara venit, adultii incearca uneori sa depaseasca situatia dificila impunind copiii sa munceasca de mici.

Atunci cind nu mai au de lucru aici, acasa, adica atunci cind se termina lucrarile sezoniere, cei mai multi sateni isi cauta cistigul in Rusia sau Ucraina. Pentru ca nu au alte oportunitati, indeletnicirea care ii „hraneste” pe cei mai multi este cersitul. Acasa ramin doar cei care nu au suficienti bani ca sa-si perfecteze documentele necesare.

Mai multe familii din sat inchiriaza apartamente in marile orase din Rusia, stau acolo un timp, ocupindu-se in principal cu cersitul, dupa care revin acasa si alte familii le iau locul ca sa nu se piarda „businessul”. Astfel, majoritatea copiilor uita de carte pentru o buna bucata de timp, aceste goluri in educatie fiind imposibil de recuperat.

„Voi aduce baiatul la gradinita pina la toamna, cind vin ceilalti de la lucru si plecam noi”, ne spune o tinara femeie. Exemplul parintilor sai, care au luat-o cu ei la cersit inca de pe cind avea zece ani, este greu de ignorat. „Copilul trebuie sa fie cu mama si cu tata. Nu-i putem lasa aici pentru ca n-au ce minca”, mai spune femeia.

Fiecare al cincilea rom este analfabet

„Educatia este veriga slaba a comunitatii romilor din Moldova. Statisticile prezentate de organizatiile internationale la acest capitol sunt deosebit de ingrijoratoare si sunt mult sub nivelul mediu pe tara”, spune Nicolae Radita, presedintele Centrului National al Romilor.

Potrivit unui studiu al UNDP, o cincime din populatia roma nu are abilitati minime de scriere si citire, de mentionat ca in rindul celeilalte populatii acest indicator este de zece ori mai mic. Gradul de alfabetizare a populatiei rome este de 75 la suta, acest indicator este mai mic chiar decit in Kenya, o tara recunoscuta ca avind un nivel scazut al dezvoltarii umane.

Trei din zece romi dispun de studii primare, iar altii trei – au studii medii. Sunt foarte putini romi cu studii superioare. Cauzele abandonului scolar sunt, potrivit studiului UNFPA, costurile prea mari pentru educatie, distantele mari pina la institutiile de invatamint si problemele de sanatate.

Cei mai multi parinti refuza sa-si dea copiii la scoala considerind ca acestia au atins deja nivelul necesar de cunostinte, un alt motiv sunt casatoriile timpurii, precum si faptul ca unii copii sunt impusi sa munceasca de timpuriu. Unii lideri roma mai spun ca abandonul scolar se datoreaza necunoasterii limbii romine si discriminarii din scoli si gradinite.

Recensamintul populatiei din anul 2004 a constatat ca in Moldova exista 12 271 persoane de etnie roma, sau 0,4% din populatia totala. Datele neoficiale indica insa o cifra de pina la 150 000 de romi. Potrivit datelor UNDP circa o treime din populatia roma intra in categoria celor mai sarace persoane din Republica Moldova, iar cinci romi din zece traiesc in saracie extrema.

Constitutia R.Moldova prevede:

* Statul este obligat sa ia masuri pentru ca orice om sa aiba un nivel de trai decent, care sa-i asigure sanatatea si bunastarea, lui si familiei lui, cuprinzind hrana, imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala, precum si serviciile sociale necesare.

* Dreptul la invatatura este garantat, indiferent de nationalitate, sex, virsta, de originea si starea sociala, de apartenenta politica sau religioasa, de antecedentele penale.

* Invatamintul general obligatoriu: durata invatamintului general obligatoriu este de 9 ani. Frecventarea obligatorie a scolii inceteaza la sfirsitul anului de invatamint in care elevul atinge virsta de 16 ani”.

Persoanele de origine roma carora le-au fost incalcate drepturile se pot adresa la:

Consiliul National al Romilor: mun. Chisinau, str. A. Mateevici 109/1, birou 306-307. Telefon + 373 22 22 70 99, fax + 373 22 24 46 67;

Coalitia Nediscriminare: mun. Chisinau, str. Puskin 22, Casa Presei, of. 518. Tel. (+373 22) 23 51 75, 23 30 88, Fax. (+373 22) 23 51 75.

Natalia Porubin, Centrul de Investigatii Jurnalistice, 27 august 2010

Campania „Jurnalistii pentru Drepturle Omului”, desfaturata cu suportul Ambasadei SUA in Moldova

Cuvântul

27 august 2010

TAGURI: educatie, investigatii, Moldova