Societatea moldoveană, o societate militarizată

Săptămâna trecută s-au întâmplat câteva lucruri ce ar trebui să ne trezească din dulcea amorţeală istorică în care ne-am cufundat în ultimele decenii. Cine a urmărit vineri şedinţa în plen a parlamentului, unde s-a dezbătut chestiunea instituirii unei medalii jubiliare în legătură cu ziua de 9 mai, nu a putut să nu descopere cu groază că trăim într-o societate bolnavă.

Tristul adevăr e că Alianţa de guvernământ a moştenit de la fost regim (nu numai şi nu atât) o ţară săracă şi o economie ruinată, o administraţie incompetentă şi coruptă, o justiţie controlată politic ş.a.m.d., dar şi o societate infectată serios de virusul războiului şi al intoleranţei, divizată etnic şi ideologic, o ţară în care consensul naţional rămâne a fi un vis irealizabil.

Aceasta este marea şi adevărata crimă a fostei guvernări. Ura cu care deputaţii comuniştii s-au năpustit asupra preşedintelui parlamentului, Mihai Ghimpu, a demonstrat că pentru o parte a societăţii noastre (cea reprezentată de comunişti) Războiul al Doilea Mondial nu s-a terminat. Această parte a societăţii continuă să trăiască cu miturile şi stafiile regimului stalinist. Astfel, piatra de încercare pentru actuala guvernare o constituie nu succesele sau eşecurile în domeniul economiei etc., ci capacitatea ei de a reforma societatea moldoveană, de a transforma actuala societate, profund militarizată, în una cu adevărat civilă.

Ce înseamnă o societate militarizată? Este o societate ce n-a ieşit din tranşeele fostului război, care-şi împarte cetăţeni după armatele în care au luptat în acel război, iar înşişi cetăţenii se împart în „eliberatori” şi „eliberaţi”, în „învingători” şi „învinşi”, o societate în care o minoritate lingvistică pretinde ca limba ei să fie declarată „de stat” ş.a.m.d. La noi marea reconciliere istorică nu s-a produs; şi în 2010, societatea moldavă trăieşte cu stafiile trecutului. Dovadă e că îndemnurile deputaţilor Mihai Ghimpu, Mihai Godea, Ion Hadârcă, Leonid Bujor, adresate comuniştilor – ca să îngroape securea războiului, să nu mai împărţim cetăţenii în „ai noştri” şi „duşmani” – nu numai că nu au fost auzite de aceştia, ci au fost fluierate şi condamnate zgomotos.

Actuala societate moldoveană se aseamănă cu cea din vestita fabulă despre rac, broască şi ştiucă: unul înapoi se da, altul tot în sus sălta, altul tare se izbea şi nimic nu isprăvea. Morala fabulei este extraordinar de actuală: Aşa-i şi la omenire când în obşte nu-i unire: nicio treabă nu se face fără unire şi pace. Asta-i lipseşte astăzi societăţii moldovene: unire şi pace. Unirea şi pacea sunt caracteristici ale unei societăţi civile şi civilizate, divizarea şi intoleranţa sunt caracteristici ale unei societăţi militarizate, închise şi totalitariste. Aceasta-i societatea în care trăim noi. Repet, nu sărăcia, ci această societate este adevărata problemă a actualei guvernări.

P.S. Într-o scrisoare adresată recent de Vladimir Voronin organismelor internaţionale în legătură cu demiterea lui Ion Muruianu din funcţia de preşedinte al CSJ, liderul comunist afirmă că „scandalul din presă este instrumentat, regizat şi dirijat de către directorul şi redactorul-şef al ziarului „Timpul de dimineaţă” care, poate prin coincidenţă, este şi tatăl actualului ministru al Justiţiei şi prim-vicepreşedinte al unui partid din alianţa de guvernământ”. Voi reveni la acest subiect, aici însă mă limitez la următoarea precizare: da, actualul ministru al Justiţiei este fiul meu şi, spre deosebire de alţi fii celebri, nu este hoţ şi afacerist de care se ocupă organele abilitate.

Constantin Tănase

Timpul

9 martie 2010

TAGURI: AIE, Ghimpu, Moldova, opinii